Debut la emisiunea „Jurnal cultural” de la TVR Cultural. Mulțumesc mult pentru invitație și pentru prezentarea generoasă. Am atins în treacăt tema „Eminescu și cenzura” (dar ce multe erau încă de spus!), mă pregătisem și pentru niște explicații ale receptării ușor diferite de către basarabeni a lui Mihai Eminescu. Iar despre celebra „Doina”, care a fost cap de acuzație pentru Ioan Diaconu („Arestat la 31 octombrie 1959 de Securitatea Cluj, pentru că a recitat poezia Doina de Mihai Eminescu. Condamnat pentru naţionalism antimaghiar şi uneltire contra ordinii sociale” – citat din „Controlul cărții”, cenzura represivă și din Cicerone Ioniţoiu, Victimele terorii comuniste…), până la muscalii despre care vorbesc în emisiune, trebuia amintit primul vers, cu aluzii la teritorii „tabu” ce nu mai aparțin(eau) României: „De la Nistru pân’la Tisa”…
A fost o săptămână plină de evenimente dedicate celebrării culturii naționale ṣi vom vedea o parte dintre ele în următoarele 50 de minute. Vom vorbi cu scriitoarea Liliana Corobca despre frumusețea limbii române ṣi cu artista Miruna Ionescu, despre Bucureṣtiul de altă dată. Îl vom cunoaște pe tenorul Daniel Magdal ṣi vom afla ce se întâmplă la New York, unde are loc unul dintre cele mai importante concursuri de pian din lume. #Jurnalcultural Moderator: Iuliana Marciuc Producător: Aimee D`Albon
Marți, 10 ianuarie, începând cu ora 15.00, la Colegiul Noua Europă (Plantelor 21, București), va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Panorama postcomunismului în România, Liliana Corobca (editor), recent apărut la Editura Polirom.
Cuvânt de deschidere: Valentina Sandu-Dediu, Rector, Colegiul Noua Europă
Invitați:
Cristian Preda, Decan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București
Daniel Șandru, Președinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Volum apărut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
„Ce urmează căderii regimului comunist? O lungă perioadă de tranziţie, numită generic postcomunism. Putem spune că cele trei decenii de după 1989 nu sunt doar o cifră rotundă, ci o epocă, una încheiată, mai întâi de pandemia universală, care a schimbat lumea, aducând în discuţie sintagme precum «lume postpandemică», apoi de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei (care încă nu s-a încheiat!), şi constituie deja o perioadă istorică distinctă pe care o putem analiza şi la care ne putem raporta – chiar dacă, de multe ori, o facem cu subiectivitatea unor martori şi participanţi direcţi la evenimentele/fenomenele în discuţie. Dacă despre comunism s-a scris mult, sinteze privind postcomunismul, precum cartea de faţă, nu existau până acum. În mod firesc, mai mult de jumătate din subiectele volumului de faţă sunt succesoarele celor din Panorama comunismului în România (Polirom, 2020): simboluri de stat, educaţie, economie, literatură, muzică, teatru, film, relaţii internaţionale, servicii secrete, religie, viaţă cotidiană ş.a. Altele au fost adaptate noilor realităţi, de pildă studiile despre alegerile prezidenţiale şi fenomenul partidist în locul celor despre Partidul Comunist şi liderii lui. Unele teme au dispărut (colectivizare, deportări, disidenţă etc.), dar au fost înlocuite de altele noi (apariţia societăţii civile, fenomenul Piaţa Universităţii, capitalismul românesc, organizaţiile societăţii civile, mediul şi protecţia acestuia, migraţia, cultura digitală ş.a.). Cei 48 de autori, reputaţi specialişti, profesori universitari, cercetători în principalele instituţii ştiinţifice din România, dar şi din diaspora, analizează schimbările din cele mai importante domenii sociopolitice şi culturale, într-o vastă şi incitantă Panoramă a postcomunismului în România, document de referinţă al acestei perioade şi instrument pentru o mai bună înţelegere a vremurilor în care trăim.” (Liliana Corobca)
Corobca's Blog 