Archive for Martie 2016

Impresii de la Buchmesse Leipzig, 2016

Martie 25, 2016

20160319_110909_HDR

Standul României la Leipziger Buchmesse, 2016

Standul României la Leipziger Buchmesse, 2016

20160319_110335_HDR 20160319_110847

Kinderland. Un roman despre copii din Europa de Est abandonați de părinții lor. Public numeros și interesat.

12421975_1232166296811944_1852470362_o 12874166_1232166603478580_793070834_o

                                              Noaptea Balcanică.

SAMSUNG CSC

Kinderland. Un roman despre copii din Europa de Est abandonați de părinții lor. 

Participă: Liliana Corobca. Moderator: Wiebke Porombka. Standul Traduki

SAMSUNG CSC

Liliana Corobca și Adina Popescu în dialog. Moderare și translație: Jan Cornelius și Ernest Wichner. Organizator: Ministerul Culturii. Standul României 

SAMSUNG CSC

Liliana Corobca și Adina Popescu în dialog.

SAMSUNG CSC

Liliana Corobca și Adina Popescu în dialog.

SAMSUNG CSC

Liliana Corobca și Adina Popescu în dialog.

SAMSUNG CSC

Liliana Corobca și Adina Popescu în dialog.

SAMSUNG CSC

Autorii români se prezintă: Liliana Corobca, Adina Popescu, Dana Grigorcea, Iulian Tănase, Filip Florian

Moderarea și Traducerea simultană: Georg Aescht și Jan Cornelius. Organizator: Ministerul Culturii. Café Europa

SAMSUNG CSC

Autorii români se prezintă: Liliana Corobca, Adina Popescu, Dana Grigorcea, Iulian Tănase, Filip Florian

Moderarea și Traducerea simultană: Georg Aescht și Jan Cornelius. Organizator: Ministerul Culturii. Café Europa

SAMSUNG CSC

SAMSUNG CSC

 

Credit foto: Luminița Corneanu, Alex Popescu, Ministerul Culturii.

Anunțuri

România la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig

Martie 15, 2016

leipzig buchmesse

 

România la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig

Ediţia din acest an a Târgului Internațional de Carte de la Leipzig marchează semnarea acordului de parteneriat între Ministerul Culturii şi Leipziger Buchmesse Gmbh privind participarea României ca țară invitată de onoare în anul 2018. După 18 ani de când România a beneficiat ultima dată de un statut special (1998), semnarea acestui acord semnifică nu doar reluarea şi stabilizarea conexiunilor culturale româno-germane, ci şi dezvoltarea de proiecte şi colaborări pe termen lung în toate domeniile culturale şi academice. Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii, Mihai Ghyka, Secretar de Stat, alături de Oliver Zille, directorul Târgului Internaţional de Carte Leipzig vor semna oficial acordul de parteneriat vineri, 18 martie.

, Adina Popescu, Dana Grigorcea, Filip Florian şi vor participa într-o serie de 12 lecturi şi evenimente împreună cu autori, editori şi jurnalişti din spaţiul cultural european, avându-i alături pe , şi Ernest Wichner, personalităţi cărora li se datorează în mare măsură prezenţa literaturii române în spaţiul de limbă germană.

Ca de obicei, în cadrul evenimentelor derulate la Leipzig cu ocazia Târgului Internaţional de Carte, sâmbătă, 19 martie, începând cu orele 20, va avea loc Noaptea Balcanică (Balkan Nacht), unde, alături de ceilalţi autori, vor susţine lecturi și Dana Grigorcea. Conceput ca un eveniment cultural de tip „crossover” care îmbină literatura, artele vizuale şi muzica din spaţiul sud-esteuropean, Noaptea Balcanică are deja tradiţie atrăgând anual un public foarte numeros în spaţiul fostului cinematograf UT Connewitz, construit la începutul secolului 20. Pentru prima dată lecturile autorilor sud-est-europeni vor fi urmate de concertul unei trupe româneşti –  au creat la Berlin un nou stil: Rough Romanian Soul. Primul lor album a fost produs în Transilvania de Ian Brennan, câștigător al premiului Grammy (Tinariwen, Ramblin’ Jack Elliott, Malawi Mouse Boys). înseamnă Paula Țurcaș – voce, Oli Bott – vibes, Mihai Victor Iliescu – chitară, voce.

Standul național va fi situat în Hala 4, poziția 404, pe o suprafață de 50 mp. Participarea din acest an se înscrie în calendarul de acțiuni din cadrul programului de țară invitată de onoare la ediția din anul 2018 a Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, conform scrisorii de intenţie semnate în cursul lunii ianuarie de către Ministerul Culturii şi Leipziger Messe GmbH. Curator al proiectului „România-ţară invitată la Leipzig 2018” şi coordonator al parteneriatelor internaţionale care se vor derula începând din acest an între spaţiul cultural şi academic de limbă germană şi România prin Ministerul Culturii este autorul şi managerul cultural Corina Bernic.

Cu ocazia Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, ediția 2016, autorii invitați de Ministerul Culturii vor participa la evenimente organizate de către Rețeaua , în care România este membru cu drepturi depline începând cu luna aprilie 2015. Participarea autorilor şi artiştilor la Noaptea Balcanică face de asemenea parte din acest parteneriat.

Ministerul Culturii mulțumește editurilor care au contirbuit cu carte la prezența României la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig: Adenium, Aius, Grupul Editorial Art, Anteea, A.T.U., Cartea Copiilor, Cartea Românească, Casa Radio, Câte-n lună și-n mansardă, Corint, Curtea Veche, Eurobook, Doxologia, HAC! BD,  Hasefer, Herg Benet, Humanitas, Humanitas Fiction, Institutul Cultural Român, Magic Print, Mediamorphosis, Editura Militară, Minitremu, Nemira, Paralela 45, Polirom, Rao, Editura Universității din București, Trei, Tritonic, Vellant, Vivaldi, Zorio.

Sponsori: SC Kandia SA, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica

Birou de presă: Tel.: 021/224 39 47; e-mail: presa@cultura.ro

de la sursă: România la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig – SemneBune http://semnebune.ro/2016/romania-la-targul-international-de-carte-de-la-leipzig/#ixzz42yeNoYZl
Under Creative Commons License: Attribution Non-Commercial No Derivatives
Follow us: @SemneBune on Twitter | 146207075393967 on Facebook

sigla ministerul culturii

Programul complet al evenimentelor susţinute de Ministerul Culturii:

Joi, 17 martie

12:30 – 13:30

Despre prietenie și evadare

Participă: Filip Florian și Marina Vujčić. Moderator: Jörg Plath. Traducerea simultană: Blazena Radas. Organizator: . Standul , Hala 4, D 507

12:30 – 13:00

Dana Grigorcea, lectură

Forum Die Unabhängigen. Organizator: Dörlemann Publishing House. Hala 5, H 309

Vineri, 18 Martie

11:00 – 12:00

Cu bufnițe la Tirana

Participă: Ardian Christian Kycyku, Filip Florian și Dana Grigorcea. Moderator: . Organizator: Traduki. Standul Traduki, Hala 4, D 507

11:30 – 12:30


Adina Popescu, o prezentare în 5 minute – “Leipzig Book Pitch”

Organizator: Târgul Internațional de Carte de la Leipzig. Hala 4, Forum OstSüdOst

15:00 – 16:00

Filip Florian și Dana Grigorcea în dialog

Moderarea și Traducerea simultană: Georg Aescht și . Organizator: Ministerul Culturii. Standul României – Hala 4, E 404

16:00 – 17:00


Discuție între și Ernest Wichner, urmată de o lectură de poezie

Moderarea și Traducerea simultană: Ernest Wichner și Jan Cornelius. Organizator: Ministerul Culturii. Standul României – Hala 4, E 404

17:00 – 18:00

Magia libertății. Discuție între György Dragoman, Filip Florian și Ernest Wichner

Organizator: Colegium Hungaricum Berlin. Café Europa – Hala 4, E 401

21:30 – 22:30

Lectură la Lindenfels Westflügel Leipzig

Guests: Florian L. Arnol, Dana Grigorcea and Thomas Podhostnik. Moderator: Bov Bjerf. Lindenfels Westflügel, Hähnelstrasse 27, 04177, Leipzig

Sâmbătă, 19 martie

11:00 – 12:00

Kinderland. Un roman despre copii din Europa de Est abandonați de părinții lor
Participă: Liliana Corobca. Moderator: Wiebke Porombka. Standul Traduki, Hala 4, D 507

13:00 – 14:00

Liliana Corobca și Adina Popescu în dialog

Moderare și translație: Jan Cornelius și Ernest Wichner. Organizator: Ministerul Culturii. Standul României – Hala 4, E 404

16:00 – 17:00

Autorii români se prezintă: Liliana Corobca, Adina Popescu, Dana Grigorcea, Iulian Tănase, Filip Florian

Moderarea și Traducerea simultană: Georg Aescht și Jan Cornelius. Organizator: Ministerul Culturii. Café Europa – Hala 4, E 401

20:00

Noaptea Balcanică

Participă: Andrej Nikolaidis, Liliana Corobca, Marina Vujčić, Virion Graci, Stevan Tontić, Jonathan Huston, Boštjan Videmšek, Ulrich Ladurner, Dana Grigorcea. Concert Zmei3

Moderatori: Aylin Rieger și Hana Stojić. Traducerea: Blazena Radas. Organizator: Traduki. UT Connewitz, Wolfgang Heinze Strasse 12a, 04277, Leipzig Süd

Duminică, 20 martie

12:00 – 13:30

Un pod de frunze colorate: confluențe literare europene

Literatură germană, română și georgiană

Dezbatere pe baza lecturii din texte în limbile română, georgiană și germană, aparținând unor autori publicați la editura Pop din Ludwigsburg (Nichita Stănescu, Gelu Vlașin, Emilian Galaicu Păun, Aura Cristi Eric Giebel, Barbara Zeizinger, Esma Oniani, Ekaterine Gabashvili, Cholas Lomtatidse, Irma Shiolashvili, Dato Barbakadze) și în antologia de poezia georgiană „Eu, însă, vreau în Caucaz”. Participă: Horst Samson, Irma Shiolashvili, Steffi Chotiwari, Uli Rothfuss, Traian Pop, Christine Kappe, Eric Giebel și Barbara Zeizinger

Moderator: Edith Konradt. Organizatori: POP-Verlag și Interlitera e.V. Standul României – Hala 4, E 404

12.30 – 13.00


Lectură din Toate bufnițele cu Filip Florian

Moderator: Andreas Rötzer. Organizator: Editura Matthes & Seitz. Forum Die Unabhängigen, Hala 5, H 309

––.

Anul trecut, în 2015, Mircea Cărtărescu a fost recompensat cu Leipziger Preis zur Europaischen Verstandigung” 

de la sursă: România la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig – SemneBune http://semnebune.ro/2016/romania-la-targul-international-de-carte-de-la-leipzig/#ixzz42yeXpr2Z
Under Creative Commons License: Attribution Non-Commercial No Derivatives
Follow us: @SemneBune on Twitter | 146207075393967 on Facebook

Rumänien auf der Leipziger Buchmesse 2016 (17.-20. März)

Martie 15, 2016

 

ROMANIA AT INTERNATIONAL LEIPZIG BOOK FAIR

 

Die Teilnahme Rumäniens an der diesjährigen Buchmesse in Leipzig wird von der Unterzeichnung der Partnerschaft zwischen dem rumänischen Kulturministerium und der Leipziger Buchmesse geprägt. 18 Jahre nachdem Rumänien das letzte Mal Guest of Honour in Leipzig war (1998), bestätigt diese Partnerschaft die Teilnahme Rumäniens 2018 als Gastland der Leipziger Buchmesse und zugleich den Beginn einer nachhaltigen institutionellen Zusammenarbeit zwischen Rumänien und Deutschland auf allen kulturell-künstlerischen und akademischen Ebenen. Vlad Alexandrescu, Kulturminister Rumäniens, Mihai Ghyka, Staatssekretär und Oliver Zille, Direktor der Leipziger Buchmesse werden am Freitag, 18. März, die offiziellen Unterlagen unterzeichnen.
Liliana Corobca, Adina Popescu, Dana Grigorcea, Filip Florian şi Iulian Tănase werden an einer Reihe von 12 Lesungen und Events auf der Buchmesse und in der Stadt zusammen mit AutorInnen, VerlegerInnen, LiteraturkrikerInnen und JournalistInnen aus dem europäischen Kulturraum teilnehmen. Begleitet werden sie von Georg Aescht, Jan Cornelius und Ernest Wichner, Kulturpersönlichkeiten, denen die rumänische Literatur größtenteils ihre Präsenz im deutschsprachigen Raum verdankt.
Am Samstag, ab 20 Uhr werden in UT Connewitz im Rahmen der BalkanNacht neben den anderen eingeladenen AutorInnen aus Albanien, Deutschland, Italien, Kroatien, Liechtenstein, Montenegro, Serbien und Slowenien auch Liliana Corobca und Dana Grigorcea mit Lesungen aus ihren neuesten Büchern auftreten. Das erste Mal an der BalkanNacht wird nach der Lesereihe eine rumänische Band – Zmei3 – auftreten. Zmei3 spielen bereits seit Jahren in Berlin eine Musik, die sie Rough Romanian Soul genannt haben. Ihr erstes Album wurde in Transsilvanien von Grammy-Preisträger Ian Brennan produziert. Zmei3 – das sind: Paula Țurcaș – Stimme, Oli Bott – Vibes, Mihai Victor Iliescu – Gitarre, Stimme.
Rumäniens Stand befindet sich in Halle 4, E 404, auf einer Fläche von 50 qm. Die diesjährige Teilnahme gehört zu dem Veranstaltungskalender im Rahmen des Programms „Rumänien – Gastland 2018 in Leipzig“, Kuratorin des Programms und der internationalen Partnerschaften, die ab 2016 zwischen dem kulturellen und akademischen deutschsprachigen Raum und Rumänien durch das Kulturministerium veranstaltet werden, ist die Autorin, Literaturübersetzerin und Kulturmanagerin Corina Bernic.
Die rumänischen AutorInnen, die an der 2016 Leipziger Buchmesse auf die Einladung des Kulturministeriums teilnehmen, sind auch Gäste der Veranstaltungen des Traduki Netzwerks, wo Rumänien seit April 2015 vollberechtigtes Mitglied ist. Die Teilnahme an der BalkanNacht gehört auch zu dieser Partnerschaft und Zusammenarbeit.
Pressebüro:
Tel.: +40 (0) 21224 39 47
E-mail: presa@cultura.ro

Fata bătrână sunt eu! (Cronică de Ioana Revnic)

Martie 6, 2016

liliana

Fata bătrână sunt eu!

nd vine vorba despre legăturile dintre bărbați și femei, discuțiile sunt interminabile. Încrâncenate. De-o inutilitate sublimă.

Unii pretind că feminitatea – în plenitudinea ei – se manifestă numai și numai în prezența unui purtător de cromozom y. Pe susținătorii acestei teze ți i-ai putea imagina recitând:

Ce triste sunt femeile fără bărbați!

Cât de prăpădit, cât de puricos, un bărbățel

acolo, mucos și tăcut:

Și toate femeile învie,

Ochii strălucesc,

Gurile vorbesc…

Alții spun că femeile tânjesc toate după împlinirea domestică, mai abitir decât după prestigiul pe care li l-ar putea aduce – de pildă – câștigarea Premiului Nobel. Iar așteptarea Alesului e primul scop important al vieții lor. Surprinzător sau nu, această idee are foarte multe suportere. Penelope perpetue, respectivele ar putea să recite jinduind după așa-zisul bărbat al vieții lor:

Bărbatul nostru imaginar nu are chip.

Bărbatul, mai mult ca o sugestie.

Este ca și cum îți sugerezi că nu te doare dintele și nu te mai doare dintele.

Îți sugerezi că nu mai ești singură și nu mai ești singură.

Îl privești enigmatic în ochi, îi răspunzi cu dulceață la mângâieri.

Dacă nu îl vezi, nu înseamnă că nu există. Nici pe Dumnezeu nu-L vezi. E doar prea departe, dincolo de vedere, dincolo de zid, dincolo de orizont, dar o să apară la momentul potrivit.

Mai există apoi și o castă a solitarelor învederate, (aparent) castrate afectiv, care, în ciuda investițiilor emoționale considerabile, au avut parte de experiențe amoroase eșuate.

Visăm la bărbați inexistenți. – le-auzi declamând…

Nu ne legăm afectiv de nimeni, că doare.

Nu merită proștii înconjurători.

Cu care dintre soiurile de femei pomenite până acum se aseamănă Rafira Sic – protagonista ultimului roman al Lilianei Corobca?

*

Dacă citești Imperiul fetelor bătrâne de Liliana Corobca, spui că Rafira e în toate felurile. Și singuratică. Și revoltată. Și visătoare fără leac. Și o fată care înflorește doar în prezența bărbaților reali sau imaginari care i se perindă prin viață. Dar Rafira ar putea să fie și urmașa unor femei care au schimbat istoria unui ținut misterios. Sau descendenta unei strămoașe mitice.

*

Imperiul fetelor bătrâne are două părți fundamental diferite, legate între ele într-un mod căutat. Prima este despre viața într-un cămin studențesc de fete. Pentru acestea, anul al treilea de facultate devine un prag al vetusteții. Ce au junele în comun?! Faptul că vânează bărbați buni de însurătoare, deoarece idealul lor este să ajungă neveste. Că le cheamă Rafira, Aurica, Virginia, Mariana sau oricum altcumva, aceste fete bătrâne viețuiesc ca niște organisme autotrofe. Așteptările resemnate și reveriile sunt hrana lor.

imperiul

A doua parte e o distopie despre un alt imperiu al fetelor bătrâne. Detaliile stranii despre (aparent) autosuficienta, (în mod cert) impenetrabila, inexpugnabila Rafira Sic – personajul principal – sunt ascunse în ambele capitole și sunt menite să asigure coerența cărții.

Aceste ,,ancore” – cum le numește autoarea într-un interviu recent – dovedesc: a) ingeniozitate scriitoricească; b) capacitatea romancierei de a nu scăpa din mână firele narațiunii.

Și totuși, alăturarea celor două jumătăți de roman pare artificială.

Iar acest lucru cred că nu se datorează evidentelor diferențe de stil și de viziune. Ci faptului că a doua parte a volumului e încifrată excesiv. Liliana Corobca nu face nicio concesie cititorului. Construiește – ca pentru sine – parabole ale căror înțelesuri se decantează greu. Sunt povești alegorice despre războaie: războiul de la granița Basarabiei (între Histria și Transhistria); conflictele din interiorul granițelor țării; lupta milenară dintre bărbați și femei, a căror apropiere înseamnă devorare reciprocă. Parabole despre cruzimea, intoleranța, conformismul lumii de azi. Despre iubirea care dăruiește viață – singura iubire adevărată.

Pe lângă romanul realist (din partea întâi), în volum există – așadar –un roman parabolic. Dar și unul fantastic. Acesta din urmă reface istoria teritoriului numit în titlu. Autoarea îi scornește o mitologie: imperiul are o o legendă întemeietoare: se zice că s-ar fi ridicat pe la 1311, pe locurile în care ar fi viețuit o Sfântă – Galhira. (Tulburătoare istoria acesteia, consemnată de hagiograf!) Rafira Sic e o Galhirie dintr-alte vremuri.

În mod previzibil, Imperiul fetelor bătrâne este și o carte despre feminitate, singurătate și marginalizare. Inserțiile poetice, pe oricare dintr-aceste teme, (amintind de primul roman al autoarei – Negrissimo) sunt memorabile. Pe câteva dintre acestea le-am folosit în preambulul textului de față.

*

Liliana Corobca și-a construit brandul personal cu perseverență, muncind cu seriozitate și ca autoare de ficțiune, și în calitate de cercetătoare a istoriei recente (a scris cărți despre cenzura comunistă, a editat volume despre exilul literar sau despre bucovinenii deportați în Siberia).

Cărțile ei sunt citite și comentate – în genere, favorabil, puținele obiecții la adresa acestora fiind formulate cu respect și delicatețe. Numele ei a devenit o garanție a rentabilității literare: romanele-i sunt traduse, ajung în topuri europene și devin bestseller-uri la târgurile de carte autohtone.

Așa s-a întâmplat și cu Imperiul fetelor bătrâne, cea mai vândută carte a editurii Cartea Românească la Gaudeamus-ul din 2015.

Care este secretul Lilianei Corobca?

În primul rând, scrie cărți și le publică.

Apoi, mânuiește cu dezinvoltură registre diverse.

În sfârșit, nu se sfiește să experimenteze – pe aceleași spații epice – formule literare eterogene.

Și crede în destinul său de scriitoare.

*

Imperiul fetelor bătrâne. Umor. (Auto)ironie. Spirit ludic. Gravitate. Cruzime. Violență. Candoare. Istorii. Poezie. Coerență. Fragmentarism.

Stilul ,,fusion” – în literatura Lilianei Corobca.

*

Carte-hibrid, Imperiul fetelor bătrâne încheie – după spusele autoarei – un ciclu.

Eu cred că printre temele ori printre personajele (prea) înghesuite în cea de-a doua parte a cărții s-ar putea afla – totuși – măcar un erou sau poate unul din subiectele viitoarelor sale romane.