Archive for Mai 2012

O poezie interzisă de cenzură: EPILOG LA O FABULĂ MAI VECHE din volumul „Dialectica poeziei” de M. Breslaşu

Mai 30, 2012

EPILOG LA O FABULĂ  MAI  VECHE

                          Împrejurarea cred că se cunoaşte               

                          O lebădă jignise-un nor de broaşte

                          articulând cumplite nerozii

                                      – şi erezii –

                                  despre bel-canto şi viaţă.

 

                                  Ce nu se ştie – e  că-a doua zi

                                                 dis-dimineaţă 

                                             o urgentă şedinţă

                                             a fost iar convocată

                                             să rostească-o sentinţă

                                             fără prejudecată!

                                   Participantele fiind cu capsa

                                                        pusă    

                                   iată care a fost  pedeapsa

                                                            propusă:

                                    „Precum a reieşit,

                                             nu de la glas

                                             i s-a fost tras

                                             năpasta

                                   ci de la punctul de vedere greşit,

                                   Deci, ochii vor avea de ispăşit!

                                           Iconoclasta

                                   îşi va pierde vederea! Asta,

                                            şi basta’’

                                    Mai rămâne de hotărât

                                                 acum

                                                 numai atât:

                                                 cu ce – şi cum?

                                    Să-i ardă ochii ? Să-i înţepe!  Sau să-i scoată ?

                                    „Să-i scoată!” a răspuns broştimea toată

 

                                     S-a iscat însă o vie discuţie

                                     asupra instrumentului de execuţie…

                                                şi fitecime

                                                dădea un alt imbold:

                                                o speclă – un piron –

                                                un mărăcine –

                                                un tirbuşon –

                                                sau chiar un simplu bold.

                                                Într-un sfârşit

                                     lucrările de cuvânt fiind limitate

                                               au răuşit

                                     să facă-o unanimitate

                                     şi asupra punctului CU CE vor scoate

                                     ochii sărmanei lebede netoate!

 

                                     Şi toate cele broaşte de pe lac         

                                     – vroind să-şi fie reciproc pe plac –

                                            fac:

                                  CU- AC, CU- AC!

Alexandru Busuioceanu, Un roman epistolar al exilului românesc, corespondenţă, 1942-1961, 2 vol.

Mai 29, 2012

Alexandru Busuioceanu, Un roman epistolar al exilului românesc, corespondenţă, 1942-1961

Mai 29, 2012

Alexandru Busuioceanu, Un roman epistolar al exilului românesc, corespondenţă, 1942-1961, 2 vol., (Ediţie, note, traduceri, scrisoare introductivă, postfaţă de Liliana Corobca), Ed. Jurnalul literar, 2003, Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, 2004.

O poezie interzisă de cenzură: „Bocancii” de Traian Coşovei

Mai 23, 2012

BOCANCII

– Marelui meu prieten –

 

Şobolani mici, şobolani mijlocii, şobolani mari, şobolani cu ochelari, şobolani cît nişte harmăsari, şobolani ca nişte jaguari;

Şobolani albi, şobolani negri, şobolani cenuşii, şobolani cafenii, şobolani bălţaţi, şobolani verzi ca mucegaiul, şobolani gălbiori, şobolani tăvăliţi în unsori – şobolani în mai multe culori;

Şobolani colţaţi, şobolani moţaţi, şobolani guşaţi, şobolani codaţi, şobolani cîrlionţaţi, şobolani stilaţi, şobolani răsfăţaţi, şobolani coooraţi, şobolani ca nişte fraţi, şobolani enormi şi grei – şobolani mirosindu-se-ntre ei;

Şobolnai venerabili, şobolani veritabili, şobolani ireproşabili, şobolani serioşi, şobolani politicoşi, şobolani scorţoşi, şobolani mustăcioşi, şobolani bărboşi, şobolani burdihoşi, şobolani tenebroşi, şobolani ingenioşi, şobolani sîrguincioşi, şobolani lipicioşi, şobolani veninoşi, şobolani libidinoşi, şobolani puturosi,- şobolani fiorosi;

Şobolance botoase, şobolance pletoase, şobolance ochioase, şobolance sfioase, şobolance lunecoase, şobolance fudule, şobolance nesătule, şobolance bretonate, şobolance juponate, şobo­lance rasate, şobolance aranjate, şobolance rîzgîiate, şobolance protejate, şobolance elevate, şobolance cu nepoţi şi nepoate, şobolance obraznice grămadă la praznice, şobolance unse cu miere, şobolance-n croaziere – şobolance costînd o avere;

Şobolani isteţi, şobolani săltăreţi, şobolani îndrăzneţi, şobolani descurcăreţi, şobolani competenţi, şobolani strîngători, şobolani bănuitori, şobolani răzbunători, şobolani în două picioare, şobolani sub hambare, şobolani în deplasare, şobolani răscoliţi din răzoare, şobolani cu gura mare, şobolani cu gura pungă – şobolani cu-o-labă-mai lungă;

Şobolani susceptibili, şobolani incompatibili, şobolani creatori, şobolani nemuritori, şobolani sub podele, şobolani intraţi pe sub piele, şobolani de neam mare, şobolani călări pe dosare, şobolani cu fotoliu-n spinare, şobolani cu motociclete, şobolani spurcaţi la fete, şobolani în nămol, şobo­lani la rock-and-roll, şobolani cu mustăţile-pline-de-lăptişor-de-matcă, şobolani cu coada sus, şobolanu cu-nfăţişare severă, şobo­lani care-sfîşie-omul de viu – şobolani purtători de holeră.

Şobolani dogoriţi de furnale, şobolani scăpaţi din escavatoare, şobolani speriaţi de compresoare, şobolani hăituiţi de tractoare, şobolani cu coada-ntre picioare – şobolani fără scăpare!

Şobolani printre milioane de bocanci, şobolani cotonogiţi, şobolani jumuliţi, şobolani opăriţi, şobolani scofîlciţi, şobolani îngroziţi, şobolani guiţînd, şobolani mototoliţi, şobolani nenorociţi, şobolani în coşmar, şobolani înecaţi în lapte de var, şobolani cu pămînt în gură – şobolani în şuvoiul de zgură.

Şobolani la strimtoare, şobolani la deratizare, şobolani fără scăpare, şobolani orbiţi de neon, şobolani înecaţi în beton, şobolani jucîndu-se-ntr-un angrenaj cu milioane de roţi – şobolani – le – vine – rîndul – la toţi !….

1. În lungile lui călătorii prin ţară şi prin lume, autorului i-a fost dat să întîlnească aceşti şobolani cu diferite chipuri. Din cînd în cînd, autorul a luat parte la acţiuni de deratizare şi cam atîţia a prins autorul în năvodul lui şi constată că înşiraţi în pagină, ca pe frînghie, sînt cam multişori. Cititorul este rugat să nu se sperie de această înşiruire, ci, confruntînd-o cu experienţa sa – să păstreze proporţia. La un singur lucru este rugat cititorul să se gîndească: de cîte ori s-a întîmplat ca un şobolan să-i treacă pe dinainte – fără ca el, cititorul, să se simtă dator să-1 stîrpească şi din comoditate sau din nepăsare lăsînd treaba asta pe seama altora.

(Una din motivatiile cenzorilor:

„Categoriile enumerate vizau fără deosebire atît persoane cu tare morale, cît şi pe unele investite cu privile­gii in numele unor situaţii politice cu vădită adresă contemporană.”).

 

 

TRANSFERUL CENZORILOR

Mai 14, 2012

Ultima etapă, care a dus la desfiinţarea instituţiei, a fost transferul cenzorilor. Studiind cu atenţie dosarele cu actele lor de transfer, nu se poate, totuşi, ajunge la o concluzie relevantă. Spre exemplu, nu putem afirma, ca Marian Petcu: „Comitetul pentru Presă şi Tipărituri, care a aplicat cenzura, a fost dizolvat şi membrii săi au fost repartizaţi în posturi de conducere ale diferitelor tipuri de media şi de asociaţii profesionale.”[1] În sprijinul acestei afirmaţii, Marian Petcu nu aduce nicio dovadă. Este adevărat, sunt multe documente în care cenzorii sunt transferaţi în redacţiile ziarelor, în edituri, unde probabil îşi continuau activitatea de dinainte, fără a avea însă posturi de conducere. Apoi erau şi alţii trimişi în instituţii superioare de învăţământ, la Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziunea Română, Case de Creaţie şi Consilii Populare, Oficiul Naţional de Turism, la diverse ministere, Inspectoratul Şcolar, Muzeul de Istorie al R.P.R., Institutul de proiectare pentru Sistematizare şi Construcţii, se duceau să-şi continue studiile (postuniversitare, doctorat) sau să-şi urmeze soţii în misiuni diplomatice. Dar cenzorii au fost, de asemenea, transferaţi şi la Centrul de calcul şi statistică sanitară, la Asociaţia crescătorilor de albine, Întreprinderea morărit şi panificaţie (Bihor-Oradea), Întreprinderea Comerţului cu Ridicata pentru Produse Metalo-Chimice şi Materiale de Construcţii, Centrala Industriei Confecţiilor Bucureşti. Poate că şi la asemenea instituţii era nevoie de cenzură, dar cei transferaţi de la Direcţia Cărţii, de pildă, care controlaseră ani în şir bibliotecile şi anticariatele, cu liste gata făcute, nu ştim în ce măsură erau utili, ca cenzori, în întreprinderi fără legătură cu activitatea lor prealabilă. Acest aspect urmează a fi supus cercetării noastre.

Dacă în ultumii 10 ani de existenţă a cenzurii, numărul celor transferaţi nu depăşea cca. 20 de persoane pe an, în 1977 se transferă întreaga instituţie, într-un ritm vertiginos. La 1 martie 1977 erau 350 de funcţionari[2], la 29 iunie 1977 – 286. „Până la data de 29 iunie 1977, Comitetul pentru Presă şi Tipărituri şi-a desfăşurat activitatea cu un colectiv format din 286 cadre de lectură şi personal economic şi administra­tiv. De la această dată până la 21 octombrie au fost transferaţi 85 tovarăşi dintre care 69 lectori (31 din Capitală şi 38 din judeţe) şi 16 personal economic şi administrativ”[3]. S-au dat ordine de transfer pentru 20 de persoane odată sau chiar mai multe, cele mai importante „valuri” fiind din 31 august 1977 („cu începere de la 1 septembrie se aprobă transferul…”), apoi 7 septembrie, 15 septembrie, 20 octombrie (conform ordinului nr. 53)[4]. Ultimul transfer a fost în luna decembrie, în urma ordinelor nr. 58 şi 60[5]: „cu începere de la 1 decembrie 1977 se aprobă transferul” a peste 20 de persoane; alte 56 de persoane au fost transferate pe data de 16 decembrie 1977 la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, iar printre aceştia s-au numărat şi majoritatea şefilor serviciilor şi alţi membri importanţi, inclusiv directorul CPT, Ion Gălăţeanu, care va deveni, din 1978, Secretar de Stat al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.


[1] Marian Petcu, Cenzura în România, în Marian Petcu (coord.), „Cenzura în spaţiul cultural românesc”, Bucureşti, Comunicare.ro, 2005, p. 89.

[2] „Situaţia fondului de retribuire necesar pentru posturile ocupate la 1 martie 1977”, în A.N.I.C., C.P.T., dosar 3/1977, f. 27.

[3] Idem, dosar 2/1977, f. 13.

[4] Idem, dosar 3/1977, f. 88.

[5] Ibidem, ff. 94, 97-99.

fragment din Desfiinţarea cenzurii comuniste româneşti (D.G.P.T.) în anul 1977  in „Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe” , coord.:  Cosmin Budeancă and Florentin Olteanu, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011.

Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe

Mai 3, 2012

Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe

Volumul Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe a apărut la editura Argonaut, Cluj-Napoca,  editori: Cosmin Budeancă şi Florentin Olteanu.

Volumul însumează materialele prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009.

 

CUPRINS

Cuvânt înainte………………………………………………………………………………………

SFÂRŞITUL REGIMULUI COMUNIST ÎN ROMÂNIA. CAUZE, DESFĂŞURARE ŞI CONSECINŢE

Doina Jela
De ce s-a prăbuşit regimul comunist şi cum s-ar fi putut oare să nu se întâmple acest lucru?……….
Mircea Stănescu
Relaţiile româno-sovietice de la Masa rotundă poloneză până la căderea comunismului în Europa de Est………
Floarea Dobre, Luminiţa Banu
Reflectarea în documentele Securităţii a impactului programului de sistematizare a mediului rural (1989)….
Ilie Gherheş, Mihaela-Cristina Tusluc
Petrova Maramureşului, 16 ianuarie 1989. Un moment de rezistenţă împotriva sistematizării ceauşiste ……
Florian BANU
Noiembrie 1989 – plecarea din România a Nadiei Comăneci – ultima lovitură de imagine dată regimului Ceauşescu …………………………………………………………………………………
Elena Gherman, Liviu Ţăranu
Câteva consideraţii pe marginea evoluţiei economiei româneşti în ultimul deceniu comunist……………………
Raluca Nicoleta Spiridon
Viaţa cotidiană şi starea de spirit a populaţiei premergătoare imploziei sistemului comunist din România în decembrie 1989 – Aspecte din dosarele Securităţii ………………………………
Mihaela Toader
Exilul românesc şi Revoluţia din decembrie ’89…………………………………………
Cristina Roman
Prăbuşirea regimului comunist şi începuturile democratizării societăţii româneşti (1989-1992)…………
Cosmin Budeancă
„Între două patrii”. Percepţia românilor asupra etnicilor germani emigraţi din România……………………….

ISTORIA COMUNISMULUI ÎN POSTCOMUNISM

Alexandra Bogdanovici
Deportarea sârbilor în Bărăgan……………………………………………………
Vladimir Lj. Cvetković
Tratativele privind rezolvarea incidentelor de graniţă din Timişoara în 1953 şi impresiile delegaţiei iugoslave cu privire la realitatea românească …………………………………………………
Liliana Corobca
Desfiinţarea cenzurii comuniste româneşti (D.G.P.T.) în anul 1977………………………
Marius Silveşan
Relaţia dintre Biserică şi Stat în România comunistă. Studiu de caz: Alegeri la comunităţile baptiste în 1975….
Denisa Florentina Bodeanu
Informatorii din Cultul Baptist între 1979-1989……………………………
Jánosi Csongor
Cariera unui ofiţer de Securitate. Ungváry József în documentele de arhivă şi în memoria colectivă…………
Antonovici Valeriu
Munca patriotică în Republica Socialistă România – Dacă-i ordin, cu plăcere!………………………
Gabriel Catalan
Reflectarea evenimentelor din decembrie 1989 din România în manualele şcolare de istorie……………
Dragoş Carciga
Comunismul şi Muzeologia. O cercetare critică …………………………………….

COMUNISM ŞI POSTCOMUNISM PE PLAN INTERNAŢIONAL

Larisa Turea
Consideraţii privind meandrele memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947)………………….
Ion Xenofontov
Mişcarea naţională din R.S.S. Moldovenească în istoriografie: premise, evoluţie, consecinţe……….
Lidia Prisac
Problema naţională în R.S.S. Moldovenească în contextul restructurării gorbacioviste…………..
Eduard Boboc
Colapsul sistemului totalitar sovietic şi dezintegrarea U.R.S.S………………………………………
Mihai Croitor, Sanda Borşa
Deng Xiaoping şi limitele reformismului chinez………………………………….
Boštjan Kolarič
Căderea regimurilor comuniste în Iugoslavia şi consecinţele asupra Sloveniei………….
Maria Dermendzhieva
Darzhavna Sigurnost (Securitatea bulgară din perioada comunistă) şi noile servicii de securitate naţională……