PROIECT PRIVIND POLITICA DE STAT PENTRU COMEMORAREA JERTFELOR REPRESIUNILOR POLITICE

http://government.ru/media/files/AR59E5d7yB9LddoPH2RSlhQpSCQDERdP.pdf

 

                              Guvernul Federației Ruse

 

 

Dispoziție

Din 15 august 2015  № 1561-r

Moscova

 

Pentru aprobarea Proiectului anexat privind politica de stat pentru comemorarea jertfelor represiunilor politice

 

Președintele Guvernului

Federației Ruse

D. Medvedev

 

SE APROBĂ

prin dispoziția Guvernului Federației Ruse

din 15 august 2015  № 1561-r

 

                                               PROIECTUL

PRIVIND POLITICA DE STAT PENTRU COMEMORAREA

JERTFELOR REPRESIUNILOR POLITICE

 I  Caracteristică generală și starea actuală a relațiilor de drept în domeniul comemorării jertfelor represiunilor politice

Dezvoltarea Federației Ruse la etapa actuală se caracterizează printr-o atenție sporită a societății față de factori durabili pentru evoluția țării, precum ridicarea nivelului de prosperitate al cetățenilor și îmbunătățirea relațiilor sociale. În legătură cu aceasta, apare necesitatea de a elabora o politică de stat eficientă în domeniul obținerii acordului public în chestiuni de formare a celor mai importante valori sociale. Aceasta presupune crearea unor condiții sociale și economice necesare pentru dezvoltarea inovativă a țării, interacțiunea constructivă a structurilor de guvernare cu instituțiile societății civile.

În Proiectul de dezvoltare socio-economică pe termen lung al Federației Ruse pentru perioada de  până în 2020, aprobat conform dispoziției Guvernului Federației Ruse din 17 noiembrie 2008, № 1662-r, un rol esențial în dezvoltarea inovatoare a țării se acordă formării capitalului uman, ceea ce presupune crearea unui mediu socio-cultural în care sunt marcate în mod clar scopurile dezvoltării societății și, de asemenea, sunt formulate astfel de sarcini pentru construirea identității naționale, cum ar fi:

formarea statului de drept, la baza căruia se află respectarea drepturilor omului, a grupurilor sociale și etnice din țară;

armonizarea relațiilor inter-etnice în interiorul țării și întărirea imaginii pozitive în afara ei;

menținerea reperelor morale ale dezvoltării societății, inclusiv formarea patriotismului activ.

Rusia nu poate deveni pe deplin statul de drept și nu poate avea un rol de lider în comunitatea internațională, fără a perpetua memoria a milioane de cetățeni ai săi, care au fost victime ale represiunilor politice. Deosebit de important în acest sens este conștientizarea experienței tragice a Rusiei, suportată de țară și de cetățeni, după evenimentele din octombrie 1917, care se caracterizează prin ruperea tradițiilor, pierderea continuității experienței culturale, distrugerea relațiilor intergeneraționale. În urma represiunilor, țara a suportat cataclisme sociale uriașe. În afara pierderilor colosale, suferite în timpul războilui Civil și al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Rusia a cunoscut o serie de alte tragedii, printre care:

prigonirea reprezentanților confesiunilor religioase;

emigrarea postrevoluționară a părții celei mai educate a populației;

discriminarea prelungită împotriva acelor membri ai elitei prerevoluționare care a ales să rămână în Rusia;

colectivizarea, care a dus la numeroase victime în rândul deportaților și deschiaburiților, precum și distrugerea agriculturii individuale țărănești, care a stat la baza economiei țării timp de secole;

foametea, legată de colectivizarea forțată, care a luat viața a milioane de oameni;

represiunile în masă, în urma cărora milioane de oameni și-au pierdut viața, ajungând prizonieri ai GULAG-ului, fiind lipsiți de proprietate și  condamnați la deportare.

În anul 1953, conducerea URSS a început reabilitarea jertfelor represiunilor politice. Acesta s-a produs pe baza declarațiilor victimelor represiunii și, de asemenea, a rudelor lor. Între anii 1955-1962, rudelor executaților li se eliberau certificate de deces cu date si cauze de deces false de către organele Oficiului de stare civilă, la recomandarea autorității competente. Din 1963, organele Oficiului de stare civilă au început să emită certificate de deces, îm care se specifica data exactă a executării, dar în locul cauzei decesului se punea o cratimă. Totodată, locul execuțiilor în masă și al mormintelor nu erau făcute publice, iar documentele pe această temă au rămas clasificate.

În 1987, procesul de reabilitare a fost reluat. În această perioadă, în Uniunea Sovietică au rămas nereabilitate milioane de victime ale represiunii. La 28 septembrie 1987, a fost înființată Comisia Biroului Politic al CC al PCUS pentru  studierea suplimentară a materialelor legate de represiunea care a avut loc în perioada anilor ’30-’40 si începutul anilor ’50. La 4 iulie 1988, s-a luat hotărârea  „Înființării unui monument al victimelor fărădelegilor și al represiunilor”.

Pe data de 16 ianuarie 1989,  a fost adoptat Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS „Cu privire la măsurile suplimentare pentru a restabili dreptatea față de victimele represiunilor din perioada anilor ’30 – ’40 si începutul anilor ’50 „. Au fost revocate hotărârile extrajudiciare ale „troicilor” și „adunărilor speciale”[1]. A fost susținută inițiativa de a crea un monument al victimelor represiunii, precum și indicarea, după caz, a locului de înmormântare.

La 14 noiembrie 1989 și 7 martie 1991, au fost declarate ilegale și abrogate actele represive împotriva popoarelor strămutate forțat. La 13 аugust 1990, represiunile de la mijlocul anilor 1920 – 1950 au fost declarate ilegale, iar tuturor victimelor represiunilor politice li s-a acordat dreptul la reabilitare.

În 1989 a început reabilitarea în  masă. Au fost găsite și făcute publice o serie de gropi comune, printre care Kurapaty, Levașova, Butovo, Kommunarka. Au apărut primele cărți de comemorare[2] a morților și a celor dispăruți fără veste în timpul represiunii.

După evenimentele din august 1991, Guvernul Federației Ruse a continuat programul de reabilitare, susținându-l prin actele sale legislative. În mod principial, nouă a fost recunoașterea represiunii politice până la Stalin și în perioada post-Stalin. La 18 octombrie 1991, a fost adoptată și este valabilă până astăzi  Legea Federației Ruse „Despre reabilitarea victimelor represiunilor politice”. A fost stabilită Ziua comemorării victimelor represiunii politice – 30 octombrie.

În 1992, au fost înființate comisii pentru restabilirea drepturilor victimelor reabilitate ale represiunilor politice și au fost adoptate următoarele acte normative cu privire la aspectele indicate:

Hotărârea Sovietului Suprem al Federației Ruse din 22 mai 1992 № 2822-l „Cu privire la evenimentele din Novocerkassk din iunie 1962 „;

Decretul Prezidentului Federației Ruse din 10 ianuarie 1994 № 65 „Despre evenimentele din Kronstadt din primăvara anului 1921”;

Decretul Prezidentului Federației Ruse din 24 ianuarie 1995 № 63 „Despre restabilirea drepturilor legitime ale cetățenilor ruși – foști prizonieri sovietici de război și civili,  repatriați în timpul  celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada postbelică „;

Decretul Prezidentului Federației Ruse din 14 martie 1996 № 378 „Cu privire la măsurile de reabilitare a clerului și credincioșilor care au fost victime ale unei represiuni nejustificate”;

Decretul Prezidentului Federației Ruse din 18 iunie 1996 г. № 931 „Despre revoltele țăranești din anii 1918 – 1922”;

Hotărârea Guvernului Federației Ruse din 10 octombrie 1996 № 1247 „Despre crearea complexelor memoriale în locurile de înmormântare ale cetățenilor sovietici și polonezi – victime ale represiunilor totalitare din Katyn (regiunea Smolensk) și Medny (regiunea Tver)”.

Prin decret prezidențial din 11 noiembrie 1996 № 1537, 7 noiembrie a fost declarată Ziua armoniei și a reconcilierii[3].

După 1996, printre cele mai importante evenimente poate fi considerată reabilitarea, în 2008, a membrilor familiei imperiale.

Au fost publicate sute de cărți comemorative cu numele celor reprimați, mii de studii și ediții de materiale documentare despre represiune, au fost făcute semne memoriale și monumente dedicate victimelelor represiunii, a fost susținută activitatea pe baza materialelor de arhivă, s-au creat expoziții muzeale tematice.

Între 1991 – 2014, au fost reabilitate 3510818 de persoane și recunoscute ca fiind supuse represiunilor politice și reabilitate 264085 de persoane (copii celor reprimați).

În legătură cu intrarea în vigoare a Legii Constituționale Federale din 21 martie 2014 № 6 FCZ „Despre intrarea Republicii Crimeea în componența Federației Ruse și formarea în cadrul Federației Ruse a unor noi entități – Republica Crimeea și orașul de importanță federală Sevastopol”, a fost emis Decretul Președintelui Federației Ruse la 21 aprilie 2014 № 268 „Cu privire la măsurile de reabilitare ale popoarelor armean, bulgar, grec, tătar, german din Crimeea și susținerea guvernamentală pentru renașterea și dezvoltarea lor”, în concordanță cu care se preconizează creșterea numărului de cereri pentru serviciul public în vederea emiterii de certificate de reabilitare a victimelor represiunilor politice ale persoanelor din rândul acestor popoare.

După anul 1953, în Rusia, procesul de reabilitare nu a fost finalizat. Numărul exact al persoanelor reprimate rămâne necunoscut. Un memorial național al victimelor represiunilor politice nu există. Până acum nu s-au efectuat lucrările necesare pentru a identifica locurile de înmormântare ale victimelor represiunii. În unele regiuni (regiunea Altai, Republica Komi, Republica Tatarstan, regiunile Pskov și Samara etc.), în cărțile comemorative sunt numite aproape toate persoanele reprimate, dar în alte destinații ale Federației Ruse asemenea cărți de memorie nu există încă. Sunt inacceptabile încercările insistente de a justifica represiunea ca fiind specifică acelor timpuri sau chiar de a o nega ca fapt al istoriei noastre.

II  Dispoziții generale, scopurile și obiectivele acestui proiect

Proiectul de față se bazează pe prevederile conținute în Proiectul pe termen lung al dezvoltării socio-economice a Federației Ruse până în anul 2020. La elaborarea acestui Proiect, s-au luat în considerare hotărârile Strategiei naționale de securitate ale Federației Ruse până în 2020, aprobată prin Decretul Prezidentului Federației Ruse din data de 12 mai de 2009 № 537 „Despre Strategia națională de securitate a Federației Ruse până în 2020”, Strategia politicii naționale de stat a Federației Ruse pentru perioada de până în 2025, aprobată prin Decretul Prezidentului Federației Ruse la 19 decembrie 2012 № 1666 „Despre Strategia politicii naționale de stat a Federației Ruse până în anul 2025”, programul de stat al Federației Ruse „Dezvoltarea Culturii și Turismului” pe anii 2013 – 2020, aprobat de Guvernul Federației Ruse din 15 aprilie 2014 № 315, precum și hotărârea Prezidentului Federației Ruse privind politica bugetară pentru anii 2014 – 2016 și o serie de declarații programatice ale Prezidentului Federației Ruse.

Proiectul de față stipulează principalele direcți, forme și metode de activitate pentru a perpetua memoria victimelor represiunilor politice. Principalele obiective strategice ale acestui proiect sunt:

prelucrarea și implementarea politicilor publice eficiente în domeniul memorializării victimelor represiunilor politice, precum și a patriotismului activ;

crearea condițiilor sociale necesare pentru dezvoltarea inovatoare a țării, posibile în cadrul cooperării active cu instituțiile societății civile;

dezvoltarea potențialului intelectual și spiritual al individului.

Pentru atingerea aceste scopuri, în cadrul Proiectului de față ar trebui să fie rezolvate următoarele sarcini:

crearea condițiilor pentru întărirea sănătății morale a societății, inclusiv prin formarea principiilor patriotismului activ, în parteneriat cu asociațiile religioase și alte organizați sociale;

crearea condițiilor pentru accesul liber al utilizatorilor la documentele de arhivă și la alte materiale legate de tematica represiunii politice, în conformitate cu cerințele legislației Federației Ruse;

formarea infrastructurii legate de memorializarea victimelor represiunilor politice și utilizarea acesteia în calitate de resursă pentru dezvoltarea regională;

asigurarea disponibilității pentru implementarea memorialelor publice dedicate memoriei victimelor represiunilor politice; crearea  programelor educaționale și culturale, conform problematicii menționate.

Punerea în aplicare a acestui Proiect ar trebui să se realizeze în conformitate cu următoarele principii:

recunoașterea continuității dezvoltării istorice a Federației Ruse;

conștientizarea tragediei sciziunii sociale, care a dus la evenimentele din 1917, la războiul civil, la represiunile politice în masă;

necesitatea unei analize obiective atât a realizărilor din perioada sovietică, cât și a momentelor sale tragice, inclusiv a represiunilor politice în masă;

condamnarea ideologiei terorii politice.

 III  Principalele direcții pentru comemorarea victimelor represiunii politice

În cadrul acțiunilor de comemorare a victimelor represiunilor politice sunt planificate următoarele activități:

memorializarea, adică formarea și dezvoltarea în locurile cu gropi comune ale victimelor represiunilor politice a unor locuri memoriale, care să perpetueze memoria victimelor represiunilor politice;

asigurarea accesului pentru utilizatori la documente de arhivă și alte materiale, legate de problemele represiunii politice, în conformitate cu cerințele Legislației Federației Ruse;

dezvoltarea de programe educative și culturale pe acest subiect și includerea lor ulterioară în programele educaționale ale învățământului general și mediu și în rețeaua tele- și radiodifuziunii din țară;

efectuarea lucrărilor de cercetare științifică și a unor serii de evenimente menite să comemoreze victimele represiunilor;

consolidarea bazei muzeale, arhivistice, educaționale, precum și a altor organizații pentru desfășurarea activității de cercetare științifică, arhivistică, în biblioteci, muzeală-memorialistică, educativă și culturală, în domeniul memorializării victimelor represiunilor politice, precum și pentru educația patriotică a tineretului;

asigurarea spațiului în instituții muzeale corespunzătoare pentru expoziții care să reflecte istoria perioadei sovietice, în conformitate cu principiile stabilite în secțiunea a II-a a proiectului de față;

contribuții arheologice și cercetări științifice privind identificarea unor gropi comune ale victimelor represiunilor politice;

crearea unui sistem de informații la nivel național pentru rețelele muzeale și memoriale, a unei cărți de memorie multimedia, precum și a unei baze de date și în domeniul memorializării victimelor represiunilor politice;

asigurarea accesului la materiale de arhivă, ținând cont de cerințele Legislației Federației Ruse;

elaborarea unor manuale și programe școlare.

IV   Etapele realizării Proiectului de față

Punerea în aplicare a acestui Proiect este planificată pentru perioada anilor 2015 – 2019.

În limita realizării Proiectului de față sunt prevăzute următoarele etape de lucru:

Prima etapă (anii 2015-2016) – etapa în care se propune realizarea activităților de bază, legate de crearea principalelor ansambluri muzeal-memorialistice și a expozițiilor tematice de memorializare a victimelor represiunilor politice, precum și elaborarea unor materiale didactice ajutătoare pentru manuale și programe educaționale, crearea de baze de date, cărți, reviste și produse audio-vizuale, realizarea unor proiecte de cercetare, conferințe, seminare și alte evenimente;

Etapa a doua (anii 2017-2019) – etapă în care se prevede finalizarea aplicării celor mai semnificative proiecte de memorializare a victimelor represiunilor politice. Deosebit de importantă este realizarea acestei etape finale, în legătură cu faptul că în anul 2017 vor fi două date memorabile – 100 de ani de la transformările revoluționare ale anului 1917, care au atras după sine fracturarea societății și uriașe pierderi ale populației țării și 80 de ani de la evenimentele din 1937, care reprezintă apogeul represiunilor politice împotriva populației civile. Finalizarea activităților de memorializare a victimelor represiunilor politice ar trebui să contribuie la dezvoltarea bazelor unui viitor parteneriat între stat și societatea civilă.

  V  Asigurarea financiară pentru realizarea Proiectului de față

Acest Proiect este realizat din contul mijloacelor corespunzătoare ale sistemului bugetar al Federației Ruse, precum și din surse extrabugetare.

 VI  Estimarea eficienței și a rezultatelor așteptate în aplicarea Proiectului de față

Pe măsura aplicării acestui Proiect sunt preconizate următoarele rezultate:

întărirea unității spațiului cultural al țării, ca o condiție a menținerii integrității statului rus în cadrul diversității popoarelor sale;

crearea unor condiții favorabile pentru activitățile socio-culturale, de cercetare și de învățământ;

creșterea disponibilității serviciilor publice în domeniul arhivistic și muzeal, precum și a informațiilor referitoare la represiunile politice, ținând cont de normele legislative ale Federației Ruse;

intensificarea proceselor socio-economice, care să contribuie la dezvoltarea infrastructurii muzeal- memorialistice la nivel federal și regional;

sporirea nivelului de competitivitate la tinerii specialiști în domeniul muzeografic, arhivistic și al tehnologiei informației;

creșterea resurselor non-guvernamentale implicate în acest domeniu.

Realizarea efectului economic în urma aplicării acestui Proiect ar trebui să se asigure prin atragerea investițiilor suplimentare prin parteneriate publice și private. Formarea unui mediu muzeal-memorialisitc va contribui la sporirea diversității de infrastructură prin pelerinaj, turism cognitiv și evenimențial,  va contribui la creșterea numărului de vizitatori în locurile memoriale și va permite, de asemenea, crearea de noi locuri de muncă. Focalizarea, în cadrul Proiectului, pe crearea și conservarea obiectivelor patrimoniului cultural va permite prevenirea unei creșteri a cheltuielilor, în acest scop, pe viitor.

Aplicarea Proiectului de față va permite:

crearea unei rețele unificate de memorializare a victimelor represiunilor politice;

asigurarea focalizării, consecvenței, continuității și controlului investițiilor din fonduri publice în punerea în aplicare a politicii țării pentru a memorializa victimele represiunilor politice;

crearea condițiilor pentru promovarea valorilor, care vizează dezvoltarea societății civile în Federația Rusă;

dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de informare și comunicare inovatoare în domeniul memorializării victimelor represiunilor politice.

Eficacitatea realizării acestor obiective ale Proiectului de față pe măsura trecerii timpului se determină pe baza următoarelor considerente:

numărul obiectivelor memorialistice  (expoziții permanente, creații de artă monumentală etc.) în domeniul memorializării victimelor represiunilor politice, numărul expozițiilor create pe tema memorializării victimelor represiunilor politice;

numărul expozițiilor itinerante pe tema memorializării victimelor represiunilor politice;

numărul de lucrători ai organizațiilor socio-culturale și juridice, care au beneficiat de formare educativ-profesională suplimentară pe tema conservării memoriei istorice;

cantitatea publicațiilor în mass-media federale și a publicațiilor științifice referitoare la perpetua memorializării victimelor represiunilor politice;

numărul de programe educaționale (reportaje, filme), pregătite și difuzate la posturile federale de radio și televiziune pe tema memorializării victimelor represiunilor politice;

numărul de materiale promoționale pregătite și difuzate la posturile federale de radio și televiziune pe tema memorializării victimelor represiunilor politice;

numărul de utilizatori ai resurselor de internet pe tema memorializării victimelor represiunilor politice;

numărul de activități științifice, culturale și educaționale la nivel inter-regional, național și internațional cu privire memorializarea victimelor represiunilor politice;

numărul de studenți, doctoranzi și tineri cercetători, participanți la olimpiade, concursuri de cercetare, forumuri, conferințe și seminare pe tema memorializării victimelor represiunilor politice.

 

[1] Troika= trei organe care aveau dreptul de a hotărî soarta oamenilor, find formate din reprezentanți ai partidului, procuraturii și ai securității; adunările speciale aveau loc în cadrul NKVD, în cadrul lor, se hotăra deportarea sau executarea persoanelor, fără alte instanțe (nota trad.).

[2] „книга памяти” -memory-book- cărți sau site-uri electronice cu informații despre oameni deportați, executați, dispăruți fără urmă, morți în război. Vezi, de pildă: http://www.memory-book.com.ua/

[3] „Ден ь согласия и примирения” (согласиe – acord, consimțământ, înțelegere, armonie).

 

Trad. din limba rusă de Liliana Corobca

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: