Principalele teme ale poeziei basarabene (Liliana Corobca)

Principalele teme ale poeziei basarabene
în anii ’50 (fragment)

Antologia „Poezia Moldovei” a apărut în anul 1954 şi e alcătuită din trei părţi: “Poezia clasică” (paginile 5-176), “Poezia contimporană” (177-616) şi “Poezia norodnică” (616-656). Câteva “notiţe biografice” despre fiecare poet încheie culegerea. La capitolul “Poezia contimporană” sunt incluşi 21 de autori cu poeziile lor cele mai “reprezentative”. Nu se menţionează cui aparţine selecţia versurilor.
Principalele teme ale poeziei din această perioadă nu sunt greu de depistat. E suficient să parcurgi câteva pagini ca să descoperi schema după care s-au orientat alcătuitorii antologiei: Partidul lui Lenin şi Stalin, Eliberarea (Slobozirea Basarabiei), Patria Sovietică (Moldova Sovietică), viaţa nouă (colhoz, uzine, şcoli) etc. Deducem importanţa temei nu doar după cantitatea de poezii, dar şi după locul pe care-l ocupă la fiecare autor: primele poeme selectate sunt Capitala ţării noastre (Andrei Lupan), În faţa Cremlinului (Petrea Cruceniuc), Patria (Emilian Bucov), În Piaţa Roşie (Liviu Deleanu), Surori şi fraţi (Simion Mospan) etc. Pe ultimul loc, în cazul fiecărui autor, se află poeziile pentru copii, despre anotimpuri (despre primăvară), despre dragoste, Povestea unui şoarece de Gheorghe Meniuc, Ce se-ntâmplă-n viaţă de Vladimir Russu, Codrii de Igor Creţu… Desigur, nu putem discuta despre valoarea poeţilor (probabil, multe poezii care nu se încadrau în tiparul impus n-au fost incluse).

***

Ipostaze duios-paterne ale conducătorilor. Copilaşi nevinovaţi sunt luaţi în braţe sau priviţi cu dragoste (de către conducătorul însuşi sau de către tablouri cu chipurile lor):
Ilici la copilaşi priveşte
Şi ochii, parcă vii, zâmbesc,
Ce primăvară înfloreşte,
Ce flori în ţara noastră cresc!
(Primăvara)

Şi ce surâs senin şi însorit
I s-a ivit copilului pe faţă,
Când Stalin, ca un tată fericit,
L-a ridicat şi l-a cuprins în braţe.

Norodul truditor aplauda
Şi-şi ridica în slăvi conducătorul,
Care în toată măreţia sa
Tînea atunci în braţe ― Viitorul.
(În piaţa roşie)
Poezii despre locurile de naştere şi anotimpurile în care de nasc conducătorii. Despre imposibilitatea lor de a muri sau incapacitatea de a fi imaginaţi drept morţi:
Mi s-a părut că inima-i zvâcneşte,
C-a aţîpit puţîn, ca orice om,―
Ş-am vrut să strig: Tu vezi? Îi viu!
Trăieşte!
Dar m-am temut să nu-l trezesc din somn.
(Cuvântul lui Lenin)

El îi cu noi oriunde şi oricând,
El, viu, păşeşte-n fruntea omenirii.
Însăş cuvântul L E N I N
pe pământ
Însamnă ― nemurire.
(Gânduri despre Lenin)

Din viaţă Stalin n-a plecat,
Că el
mai viu îi decât viaţa…
El însuş
astăz dimineaţă
Cu mâna-i caldă
mi-a-nmânat
Biletul de partid.
Nu!
Stalin
n-a murit!
(Eşind de la Raicom)

În zîua ceea şi-au udat bucvarul
Cu lacrimi milioane de copii
Şi nu credeau, nu pricepeau şcolarii,
Cum oare Stalin a putur muri!

Ei doar ştiau, păşind întâia oară,
Ori învăţând întâiul lor cuvânt,
Că pomu-i pom, că floarea este floare
Şi că trăieşte Stalin pe pământ. […]

În limita posibilităţilor, fiecare republică dispunea de un spaţiu poetic acordat eroilor naţionali. Haiduci care-i apără pe cei sărmani, partizani , soldaţi eroi etc.
Ne-am avântat ca vulturii în zbor,
Ca şoimii depe munţi, de printre nori,
Cotovski şi Lazo şi alţi eroi
Au fost în fruntea luptei dela noi.
(Basarabenii)

Sub curgan înverzit
Doarme fiul iubit
Al Moldovei pe veci slobozite.
Slavă ţie Glavan ―
Partizan moldovan!
Slavă Patriei noastre iubite!
(Cântic despre comsomolistul Glavan)

Or trece anii-n lungul lor şirag
Şi peste vremi, în doine şi alean,
Noi, frţii tăi de neam şi de meleag,
Te vom slăvi mereu, Boris Glavan.
(Or trece anii…)

În satul ista s-a născut Cotovski,
Cel mai viteaz voinic dintre voinici.
(Voinicul din Hânceşti)

********

Eliberarea. Poeme lungi care încep cu viaţa grea, ţărani rufoşi şi bolnavi, slugi flămânde, fete sărace şi fără zestre pe care boierul…, apoi vin eliberatorii şi totul se schimbă. Sau o variantă tipic basarabeană: în Moldova Autonomă (Transnistria) se construieşte comunismul fericit şi luminos, iar pe maul celălalt al Nistrului, bieţii basarabeni îndură chinuri neînchipuit de crunte din partea cotropitorilor străini, adică români.
Ş-atunci când lupta dase rodul ei,
Spre noi s-au furişat, ca nişte zmei,
Boierii răpitori de peste Prut,
Şi dela fraţii ruşi pe noi ne-au rupt.
(Basarabenii

Surori şi fraţi
Aţi fost argaţi,
Bătuţi fără de milă
De cei boieri români.
Voi n-aţi văzut lumină,
Trăind ca nişte câini! […]

Surori şi fraţi,
Din iad sculaţi!
Păşiţi la viaţă nouă,
Voi, fraţi basarabeni!
V-am dat slobodă vouă,
Iubiţii moldoveni.
(Surori şi fraţi)
Acastă durere naţională e resimţită şi la nivel vegetal. Balada Un copac: “Pe malul drept, ciuntit, beteag / Creştea la Nistru un copac” care “în cuvinte povestea / de soartă rea şi viaţă grea”; “Nici nu se răcorea de ploi / Aprins de chinuri şi nevoi”; “Lăcusta frunzele-i mânca / Vrăjmaşii crenjile-i dărmau, / îl tot ciupeau, îl tot ciopleau, / La urmă îl şi jupuiau.” Însă fraţii lui de pe celălălt mal sunt fericiţi, “de jele nu mai plâng,/ Dar toată vara se mândresc, / Şi mustul soarelui rodesc. / De ploi îs proaspeţi răcoriţi, / Întotdeauna înfloriţi,/ Întotdeauna verzi, frunzoşi, / Salută viaţa bucuroşi.” Copacul nostru îşi întindea rugător ramurile spre malul stâng.
Dar iată vremea a venit
Şi spre copac noi ne-am pornit,
Noi, vulturii prin munţi aleşi,
Noi, şoimii de prin codrii deşi
Cu soarele aprins pe steag
Şi sufletul dischis cu drag.
Copacul parcă s-a trezit,
Venirea noastră a sîmţit,
Un soare nou l-a-mbrăţişat,
În stropi de aur l-am scăldat.
I-am alungat lăcusta ră,
L-am scos noi din nevoia gre.
(Un copac)
După eliberare urmează (în ordine cronologică) colectivizarea, industrializarea, alfabetizarea şi rusificarea.
Colhozul are cinci mii de hectare,
Are livezi şi pomi nenumăraţi,
Dar astăzi a-nflorit o simplă floare
Şi parcă-am fi deodată mai bogaţi.
(Citrus)

Îmi aduc aminte
Vremea din trecut,
Cum trăia norodul
De amar şi slut. […]

Noi o viaţă bună
În colhoz trăim,
Şi înspre comună
Drumul larg zîdim.
(Cânticul colhoznicului)

***
Oraşul Tiraspol, murdar, cu jandarmi şi ureadnici mustăcioşi, “cu opt bisărici, şese sinagogi, / Cu trii oloiniţi şi-ncă vreo morişcă” (în trecut) a devenit acum de nerecunoscut:
Tiraspolul creşte,
Mişcarea-i grăbită.
O fabrică mare
Pe mai îi zâdită.
(Tiraspolul)

Pe uliţi îi vedea excavatoare,
La făbrici ― tehnică de multe feluri.
Şi toate
Ca şi razele de soare,
Rusia i le-a dat moldovei mele.
(Scrisoare prietenului)
Stahanovişti moldoveni:
O, zî de iunie măreaţă!
Această vahtă-n cistea ta!
În ţeh ― un freamăt cald de viaţă,
Şi-n orice inimă ― un steag.

El stă la strung, scăldat în soare,
Stahanovistul moldovan,
Cu-aceeaşi râvnă creatoare
Cu care-artistul stă la pian.
(În ajun)
***
Moldovenii aduc rusoaice în Moldova: Poezia “Dela Nistru pănla Don”. Întâiul vapor din Moldova a ajuns în portul Calaci:
Se-opreşte cu şuier vaporul
Condus de Gheorgiţă Cucoru.

El vine tăman din Soroca,
Să-şi iei-n Ţâmleanca norocul.

Aici pentru vlagă luptase
Cazacica zburdalnică ― Tasea.

O iubire tandră se înfiripă:

Şi-au scris într-un an ― iubitori ―
Trii sute cinzăci de scrisori.

― Pe Nistru îi foşnet de vie,
Tasie, Tasie, Tasie!

Pe Don s-au aprins albăstriţe,
Gheorghiţă, Gheorghiţă, Gheorghiţă!

Vaporul se intoarce şi nunta se face:

…Pe Don― mai puţân cu o fată,
Pe Nistru ― mai mult c-o nevastă.
(Dela Nistru pănla Don)
***
***
Tema războiului. Poezii foarte lungi. Eroism, curaj, sacrificii în numele patriei etc.
Da vrăjmaşilor vreu să le spun
La sfârşitul poemei:
Nu atingeţi soldatul,
Călit în pohoduri şi foc.
De sfârşitul lui Hitler să ştiţi
Deamu-i vremea, îi vremea!
Noi – sovieticii –
Ac om găsi pentru orice cojoc!
(Îs ostaşul de ieri)

Poezii despre muncitori şi ţărani exemplari, dar şi tema femeii emancipate e tratată cu entuziasm.

Leana tractorista:
Frunzuliţă, Leană dragă,
Focul dragostei nu-i şagă,
Vra şi Leana anul ista,
Să ajungă tractoristă.

Că bădiţa, ardă-l dorul,
Zî şi noapte-i cu tractorul,
Cu tractorul pe câmpie,
Şi-n sat n-are când să vie.

Şi atuncea, împreună,
Or lucra cu voie bună,
Or porni-amândoi tractorul
Şi nu i-a mai arde dorul.
(Frunză verde, lămâiţă)

Mărioara combainera:
Alta nu-i ca Mărioara,
Combainera bălăioară ―
Cei ami harnică-n câmpie,
Cei dintâi la veselie.
(Mărioara)
***

Tema “Educarea noii generaţii” a fost tratată cu maximă seriozitate şi talent. Procesul educativ îşi pornea traiectoria începând de o fragedă vârstă, de obicei, încă din leagăn. Fiecare poet s-a simţit responsabil să-şi înceapă măcar un poem sau două cu “Nani-nani”…
«Nani-nani, puiul mamei,
Muguraş neatins,
N-ai nici grijă, n-ai nici teamă..»
A zâmbit colilu-n leagăn […]

Pentru pruncul tău cel rumăn
Şi nevinovat,
În America deacuma
Eprubetele cu ciumă
Stau în termostat. […]

Cine eşti, oricum te cheamă,
Orişiunde-ai fi,
Cu voinţa ta de mamă,
Eşi la luptă fără teamă:
― N-om îngădui!
(Lângă leagăn)

Nani liu-liu, nani-liu,
dormi, alt cântic nu mai ştiu;
anii tăi încet se-ncheagă-n
albia făcută leagăn
şi în zorii de lumină
ce-or să vină ―
nani-liu…
Mâine, când te vei trezi,
răsăritul dimineţii
altă lume va găsi
pentru trudnicia vieţii,―
dormi, alt cântic nu mai ştiu,
Nani liu-liu, nani-liu…
(Cântic de leagăn, Bucureşti, 1933)

După primele iniţieri materne, apare tatăl care ţine discursuri memorabile fiului (de cele mai multe ori), dar şi fiicei (din când în când). Pretexte pentru a reînvia trecutul viforos, pagini de istorie eroică…

Az numeri zăce ani, ochiosul tatei,
Şi eşti frumos ca primăvara;
Eu ştiu:
îi creşte nalt ca bradul
Sub bolta cerului, sub soare! […]

Colhoznicii Poltavei te-au hrănit,
Te-au legănat bâtrâne din Saratov
Şi ţi-a păzit plăpânda viaţă
Aceeaş Patrie sovietică
Mângâietoare şi măreaţă,
Mângâietoare şi puternică.
Iar când în patruzeci şi patru
Te-ai reîntors în satul din colini,
Tu nu-l ştiai atunci pe tata
Şi-i declinai cuvântu-n femenin…
(Ai zăce ani, ficiorul tatei)

Am să-i spun băietului povestea
Luptelor şi şleahurilor estea,
Am să-l fac să vadă şi să sâmtă
Vremea ceea mare şi ferbinte.
(La hartă)

În urmă:
România lui Mihai,
Încinsă cu pistolul şi cu sabia,
În faţa mea:
discătuşatul plai
Şi paşnicul cuprins al Basarabiei.

antologia a fost publicata in revista electronica „Asymetria” : http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=557

Anunțuri

Etichete:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: