O privire cronologică asupra procesului de epurare a cărţilor în URSS (fragment)

Paralel cu Tribunalul Revoluţionar, care avea funcţii punitive, începutul cenzurii în URSS este legat de activitatea susţinută a Cenzurii Militare, care, în loc să se desfiinţeze, îşi lărgeşte tot mai mult domeniul de influenţă după sfârşitul primului război mondial. Două rapoarte, „Despre cenzura militară a ziarelor, revistelor şi a tuturor publicaţiilor periodice” (21 iunie 1918) şi „Despre cenzura Militară” (23 decembrie 1918), semnate de Leon Troţki , arată că, în scopul păstrării secretului militar, Cenzura Militară are în subordine controlul prealabil al tuturor tipăriturilor, desenelor, imaginilor foto şi cinematografice destinate apariţiei etc., care conţin informaţii cu caracter militar; iar toţi acei care publică fără avizul Cenzurii Militare vor fi pedepţi de Tribunalul Revoluţionar. De fapt, aceste atribuţii erau cu mult depăşite. V. Volovnikov, comentatorul volumului de documente Cenzura în Uniunea Sovietică, afirmă în acest sens: „Deşi, conform prevederilor şi hotărârilor oficiale, cenzura militară avea în compentenţa sa doar controlul materialelor cu caracter militar, până în 1922, când s-a înfiinţat Glavlit-ul , fără permisiunea Cenzurii Militare nu putea să apară nicio ediţie, indiferent de tematică.” În momentul înfiinţării Direcţiei Generale pentru Literatură şi Tipărituri (Glavlit), s-a propus ca o parte din atribuţiile Cenzurii Militare de fie preluate de organele securităţii (în anii 1944-1945 Cenzura Militară românească şi cea sovietică au contribuit la constituirea sistemului comunist de cenzură în România, aproape repetând etapele de înfiinţare ale Glavlit-ului în URSS).

Treptat, se pregătea terenul pentru centralizarea sistemului cenzorial. Motivul principal al constituirii Glavlit-ului nu consta în calitatea îndoielnică a cenzorilor sau a muncii lor, căci toate instituţiile făceau, în general, exces de zel, ci că fiind prea multe – Cenzura Militară, Tribunalul Revoluţionar, Editura de Stat şi alte structuri subordonate acestora – erau greu de coordonat şi de controlat, la rândul lor. Sarcina dificilă a unificării cenzurii i-a revenit lui Troţki, care a întocmit o serie de rapoarte, referate, propuneri despre organizarea cenzurii, care vor duce, pe data de 6 iunie 1922, la apariţia Glavlit-ului. La 4 mai 1921, Troţki prezintă un referat despre activitatea Comisiei pentru tipărituri, după audierea căruia Biroului Politic hotărăşte elaborarea unor proiecte privind difuzarea cărţilor şi ziarelor etc. La 22 martie 1922, un grup de înalţi funcţionari de stat: Unşliht, Meşceriakov, Lunaciarski, Iakovlev au prezentat rapoarte „Despre cenzura politico-militară a Direcţiei Politice de Stat”. În cadrul acelei şedinţe s-a stabilit:
„a) a se considera necesară unirea tuturor tipurilor de cenzură într-un singur centru (Narkompros ), iar conducerea tipografiilor să rămână sub controlul GPU .
b) în fruntea cenzurii să fie numită o persoană de către Narkompros, cu consilieri de la oficiul militar şi GPU.”
Tot în cadrul acestei şedinţe s-a hotărât „aprobarea propunerii lui Meşceriacov de a elibera de obligaţia de a cenzura Editura de Stat, Presa sovietică de partid, Direcţia Generală a educaţiei politice, CC al PCRus. şi Cominternul” (adică toate instituţiile care deţineau controlul în diverse domenii).
Direcţia Generală pentru literatură şi tipărituri, Glavlit-ul , s-a înfiinţat pe data de 6 iunie 1922, denumirea instituţiei fiind preluată de la vechea instituţie ţaristă: „Glavnoje upravlenie po delam pechjati”– „Direcţia Generală pentru treburile presei” ; este interesant că şi instituţia identică din România preia o veche direcţie care exista şi înainte, „Direcţia presei” (nu e preluat doar titlul, ci şi funcţionarii).
Printre atribuţiile instituţiei (Glavlit), la înfiinţare, erau incluse: controlul prealabil al tipăriturilor periodice şi neperiodice, al desenelor, fotografiilor, hărţilor etc., eliberarea permiselor (vizelor) de tipărire, alcătuirea listelor de tipărituri interzise pentru vânzare şi difuzare etc. Unul din capitolele decretului de constituire a cenzurii prevede:
„Glavlitul şi organele sale interzic publicarea şi difuzarea operelor:
a) care fac agitaţie contra puterii sovietice,
b) care divulgă secretele de stat ale Republicii,
c) care tulbură opinia publică prin comunicarea informaţiilor false,
d) care au caracter pornografic.”
La 25 iunie 1922, Troţki îi scrie (în regim „strict-secret”) lui Meşceriakov „despre politica editorială”. După ce afirmă că „literatura artistica are astăzi o enormă semnificaţie”, critică vehement „literatura burgheză care influenţează tineretul muncitor şi îl otrăveşte”, ajungând la concluzia: „Trebuie să edităm în cantităţi mari şi cât mai repede acele opere literare , care sunt pătrunse de spiritul nostru.”
Politica cenzurii în privinţa editurilor era să le desfiinţeze fie cu forţa, fie pe calea convingerii. . O circulară a Glavlit-ului din 22. XII. 1922 cerea înregistrarea tuturor editurilor pentru a vedea „care este fizionomia fiecărei edituri”, cine o sponsorizează, ce legături are cu străinătatea (dacă are), cine face parte din comitetul de redacţie, dacă nu sunt elemente dubioase din punct de vedere politic, antisovietice. Desfiinţarea nu s-a făcut imediat, ci pe parcursul câtorva ani, invocându-se motive „serioase” (cu cât editurile erau mai bune, cu atât era mai rău, după cum observă A. V. Bljum ), deşi soarta lor a fost de la bun început pecetluită. Procesul de desfiinţare al editurilor a durat din 1922 până în 1929.
Fragment din prefata volumului „Epurarea cărţilor în România. Documente (1944-1964)” in curs de aparitie la Editura Tritonic.

Anunțuri

2 răspunsuri to “O privire cronologică asupra procesului de epurare a cărţilor în URSS (fragment)”

  1. corobca Says:

    Nu stiu cum se pun notele de subsol, dar ele exista, desigur, in volumul in curs de aparitie.

  2. Maria Coval Says:

    Salut, Liliana! Imi face o deosebita placere sa dau de tine chiar si in asa mod. Ce mai faci,m pe unde esti?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: